rusticare

rusticare
ru·sti·cà·re
v.tr., v.intr. (io rùstico)
1. v.tr. CO rendere rustico, grezzo con particolari trattamenti: rusticare un mobile | rendere rugoso, scabro: rusticare una superficie
2. v.intr. (avere) OB ritirarsi a vivere in campagna
\
DATA: av. 1511.
ETIMO: dal lat. rūstĭcāri, v. anche rustico.

Dizionario Italiano.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • rusticar — ► verbo intransitivo 1 Salir una persona al campo: ■ se ha ido unos días a rusticar por motivos de salud. SE CONJUGA COMO sacar 2 Vivir una persona en el campo. * * * rusticar (del lat. «rusticāre») intr. Salir al campo o pasar una temporada en… …   Enciclopedia Universal

  • rusticato — ru·sti·cà·to p.pass., agg. 1. p.pass. → rusticare, rusticarsi 2. agg. CO di superficie, oggetto, ecc., reso rustico, grezzo con particolari trattamenti: mobile rusticato, pipa rusticata …   Dizionario italiano

  • rustica — RUSTICÁ vb. I. 1. tr. A da un caracter brut, neprelucrat; a face operaţia de rusticizare; a rusticiza, a rustifica. 2. intr. A trăi la ţară. [< it. rusticare]. Trimis de LauraGellner, 27.12.2008. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • rusticar — (Del lat. rusticāre). intr. Salir al campo, habitar en él, sea por distracción o recreo, sea por recobrar o fortalecer la salud …   Diccionario de la lengua española

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”